Triumph a intrat în a treia fază a proiectului care are ca obiectiv dezvoltarea unei motociclete electrice. Acesta poartă denumirea TE-1 , iar motocicleta la care se lucrează pare desprinsă din coasta actualului Street Triple.
Abordarea Triumph este deosebit de „periculoasă”, spunem asta dintr-o perspectivă conservatoare, a unora care iubesc mirosul de benzină, vibrațiile și un sunet artistic de evacuare. Cei de la Triumph și-au propus să vină cu o motocicletă electrică care să fie un obiect al dorinței, atât din punct de vedere al performanțelor cât și al aspectului. Cât de „chitroși” ar trebui să fim, să spunem că nu au reușit?
Ca și performanțe, vorbim despre o putere maximă de 174 cai – din care 120 de cai pot să fie oferiți în mod constant, o masă de 220 de kilograme, o autonomie de aproape 200 de kilometri și un interval de doar 20 de minute pentru o încărcare de la 0 la 80%. Marketingul Triumph a fost suficient de abil încât să se adreseze celor care vor o motocicletă pentru pura satisfacție de a merge cu motocicleta și nu celor care se bucură să meagă de acasă la serviciu pentru prețul unei doze de Cola. Deși… nici asta nu e atât de rău!
Până în acest moment, Triumph a lucrat alături de Williams Advanced Engineering, Integral Power Train și Universitatea din Warwick. Cei de la Williams au proiectat o baterie pornind de la zero, așa că nu a fost nevoie să se facă obișnuitele compromisuri în ce privește designul, iar Integral Powetrain, cei care au proiectat motorul și invertorul spun că acesta poate fi deja produs în serie . Mai mult, ei avertizează că în funcție de diametrul folosit pentru motor și de setările invertorului pe bază de carbură de siliciu unitatea TE-1 poate produce 670 de cai putere. Nu, nu este o greșeală de editare, așa cum ne-a mai scăpat pe aici și vă mulțumim pentru înțelegere și răbdare.
Deși pare mai puțin spectaculos, cei de la Universitatea din Warwick s-au ocupat de diferite simulări și modelări ale proiectului, pentru a se asigura că în momentul în care Triumph trece la faza patru, cea a testării prototipului nu vor apărea surprize care să anuleze munca depusă și să blocheze proiectul. Mai pe scurt, am văzut acest lucru întâmplându-se Formula 1 sau MotoGP, monoposturi sau motociclete care au trebuit menținute pe linia de plutire timp de un sezon, inginerii realizând că de fapt lucrau la un concept greșit.
Totul a început de la un desen…
Doar pe baza asigurării acestor premise, Triumph a fost în măsură se dezvolte cadrul, subcadrul, șasiul, transmisia finală pe curea, plus, desigur, software-ul. Desigur, sună puțin ciudat, soft-ul pentru motocicletă, pentru cineva care și-a luat permisul categoria A pe un MZ250, în 2002, dar, desigur, britanicii au avut de lucru și alegerea unor componente mai tradiționale, așa cum sunt frânele Brembo M50, furca upside-down de la Öhlins sau un amortizor special lucrat de suedezi. Așadar, să sperăm că dezvoltatorii de la Triumph nu-și rătăcesc stick-urile cu soft, dacă acesta nu o fi deja în cloud.
Desigur, urmează acum cea mai distractivă fază, cea de testare, care se estimează că se va încheia în aproximativ șase luni și va fi încununată de un prototip final. Cei de la Triumph nu par a se grăbi, spunând că acest prototip va ghida strategia companiei în ceea ce privește motocicletele electrice. Ce e sigur deocamdată este că toată lumea de la Triumph de abia așteată să se dea cu această motocicletă, a spus-o chiar unul dintre gulerele albe ale companiei.
