Test Yamaha Ténéré 700: aventură în stare pură

După o prea îndelungată așteptare, am pus în sfârșit ghearele pe noua Yamaha Ténéré 700, una dintre cele mai așteptate motociclete adventure ale acestui an. Motocicleta este complet nouă, simplă, interesantă și promite aventuri la un nivel la care puține concurente pot ține pasul.

foto: Dragoș Savu

În vremurile actuale, când motocicletele adventure devin din ce în ce mai mari, mai puternice și mai pline de sisteme electronice, mulți suspină cu nostalgie gândindu-se la vremurile apuse în care motocicletele adventure erau simple, robuste și fără fasoane. Motociclete precum vechea Honda Africa Twin, primul model de Yamaha Ténéré sau vechea Super Ténéré încă au un succes considerabil printre pasionați și își țin prețul relativ ridicat pe piața de motociclete rulate. Asta ca să nu mai vorbim de clasicele „dual-sport” simple și la obiect, precum Honda Dominator, Yamaha XT sau Suzuki DR. Atunci când vrei ca motocicleta ta să te ducă oriunde, fără prea multe întorsături din condei, e ceva relaxant și satisfăcător la un vehicul simplu, rezistent, cu care nu îți e frică să te aventurezi în locuri și situații dubioase, pentru că știi că ține la tăvăleală și că îl poți controla cu ușurință.

Ei bine, factorul acesta s-a pierdut total la motocicletele adventure de peste 250 kg, cu puteri de peste 130 CP și o pleiadă întreagă de sisteme electronice și dotări luxoase. Sigur, te vor duce foarte repede și confortabil acolo unde ai treabă, dar, dacă nu ești la nivelul „Chris Birch” cu pilotajul în off-road, la nivelul „Ion Țiriac” cu contul în bancă și la nivelul „Travis Pastrana” cu sângele-n instalație, te vei gândi de două (poate chiar trei) ori înainte s-o apuci pe cărarea aceea dubioasă din Apuseni pe care tocmai ai pus ochii la un popas.

Yamaha a intuit acolo o nișă care este din ce în ce mai puțin ocupată, asta și pentru că aventurierii care chiar vor să exploreze necunoscutul, departe de civilizație, au fost dintotdeauna o minoritate. Producătorul din Iwata a avut mereu un reprezentant în acea nișă. Fosta Yamaha Ténéré, cu motorul monocilindric de 660 cmc, era simplă, rezistentă, destul de confortabilă pe asfalt și foarte competentă în off-road. Dar monocilindrul care abia trecea peste 50 CP n-avea nici cine știe ce suflu și nici prea multă personalitate, mai ales de când normele de poluare din ce în ce mai stringente obligă producătorii să „gâtuie” motoarele până peste poate.

Noua Yamaha Ténéré este echipată cu bicilindrul de pe MT-07, este proiectată în Italia de către Yamaha Europa (la Gerno di Lesmo, lângă Monza) și este produsă în Franța și în Japonia. Motocicleta costă 9.990 de euro și este gândită pentru a putea înfrunta porțiuni serioase de off-road, amintind puternic de conceptul T7 din care a derivat. Rezervorul de 16 litri copiază îndeaproape forma conceptului, bordul este protejat de un plexiglas în stilul motocicletelor actuale de Dakar, iar apărătorile de mâini și scutul motor sunt în echiparea de serie. Bordul e digital și manetele sunt reglabile, iar scărițele au capetele pliabile. Scărițele sunt fixate pe suporturi din aluminiu forjat, superb lucrate.

Motocicleta este înaltă, căci propulsorul cu doi cilindri paraleli ocupă mult spațiu pe verticală și garda la sol e importantă. Astfel, șaua amplasată la 875 mm de sol le va da puține emoții celor mai scunzi de 1,75 m, care nu vor ajunge jos cu toată talpa. Există și un kit de coborâre, care mai scade 35 mm din înălțimea șeii. Pe de altă parte, motocicleta este foarte îngustă (comparabilă cu o monocilindrică) și destul de ușoară, la 187 kg la gol (204 kg cu plinurile făcute).

Motorul CP2 de 698 cmc este cel folosit pe MT-07, dar are alte reglaje la alimentare, pentru un plus de liniaritate și de cuplu la regimuri medii (valoarea maximă este de 68 Nm la 6.500 rpm), plus o autonomie considerabilă (Yamaha promite 350 km cu un plin de 16 litri, dintre care 4,3 litri rezervă). Puterea este de 75 CP la 9.000 rpm, dar motorul taie alimentarea abia la 10.500 rpm. Centrala de gestiune a motorului, toată evacuarea și airbox-ul sunt complet noi.

Cadrul dublu leagăn din oțel este complet nou și este gândit atât pentru performanțe, dar mai ales pentru rezistență și gabarit compact pentru pilotajul în off-road. Furca este Kayaba, complet reglabilă, cu o cursă de 210 mm, iar monoamortizorul este tot Kayaba are reglaj rapid al pretensionării și este montat pe o basculă din aluminiu, cu o cursă a roții de 200 mm. Roțile sunt cu spițe, cu cameră de aer, și au clasicele dimensiuni de enduro, 21’’ pe față (90/90) și 18’’ pe spate (150/70). Sistemul de frânare este produs de Brembo și constă în două discuri de 282 mm pe față și unul de 245 mm pe spate, cu ABS dezactivabil pe roata spate pentru off-road.

În materie de dotări, cârcotașii vor spune că sunt prea puține pentru vremurile noastre, puriștii vor aplauda îndrăzneala celor de la Yamaha de a oferi o motocicletă bine pusă la punct, dar care nu vrea să te ia de mână și să te protejeze de toate fricile tale, cum fac multe dintre concurente. Astfel, nu există moduri de pilotaj, control al tracțiunii sau pilot automat. Sistemul ABS nu este de tip cornering și este dezactivabil pe roata spate printr-un buton de pe bordul înalt. Nu există conectivitate cu telefonul, parbriz reglabil, quickshifter sau alte brizbrizuri.

Dar, dacă ești un aventurier cu o oarecare experiență și vrei să te distrezi pe două roți, nu vei simți lipsa dotărilor. Sau o vei simți doar rareori. Pentru că Yamaha Ténéré e o motocicletă foarte bine echilibrată, extrem de eficientă și foarte plăcut de pilotat în orice situație. Motorul cu doi cilindri trage prompt, aproape agresiv la regimuri medii, dar liniar și controlabil în orice moment. Specialiștii din Iwata par să fi reglat propulsorul astfel încât să imite valul brusc de cuplu la regimuri medii al unui monocilindru, dar cu lipsa vibrațiilor și plaja mare de turație utilă a unui bicilindru. Iar sunetul este exact cât trebuie de agresiv, fără să deranjeze. Motocicleta accelerează mai bine decât ai crede că poate să o facă un enduro-tourer de 75 CP, asta probabil și pentru că transmisia e etajată destul de scurt. Astfel, în treapta a șasea încă ai destul „zvâc” pentru accelerații serioase, dar motorul stă destul de turat la viteze de croazieră. Dar asta nu te prea deranjează pentru că motocicleta consumă foarte puțin cam în orice situație, iar vibrațiile sunt aproape absente.

La drum întins, parbrizul înalt protejează suficient pentru viteze normale, dar cei mai înalți (și mai pretențioși) vor dori, poate, unul ceva mai lat și mai înalt. Suspensiile de calitate absorb orice denivelare a asfaltului, dar fără a cădea în păcatul moliciunii excesive, cum este cazul cu multe dintre motocicletele adventure mai vechi și mai noi. Când frânezi mai tare, furca se afundă rapid pentru o primă parte a cursei, apoi rezistă destul de bine. Frânele sunt un exemplu de progresivitate. Pe asfalt, ar putea fi o idee mai puternice, dar asta le-ar strica tot „feng-shui-ul” în off-road.

Pe viraje, pentru că motocicleta este îngustă și ușoară, cu un echilibru față-spate foarte nimerit, e foarte plăcut de condus, chiar și cu pneurile cramponate Pirelli Scorpion Rally STR cu care era echipat exemplarul testat de noi. Nu am apucat să forțăm ritmul pe viraje pentru că vremea din ziua testului nu a fost tocmai prietenoasă (ceață puternică, sub 10 grade, umed) și nu voiam să facem și un crash-test. Dar, la cât am îndrăznit să tragem, motocicleta s-a dovedit precisă, ușor de plasat pe trasă și intuitivă.

Plăcerea adevărată a venit însă la partea de off-road (unde am petrecut ceva timp). Asta pentru că Yamaha Ténéré este, fără îndoială, cea mai competentă în off-road dintre motocicletele adventure de cilindree mare. În anumite situații, parcă este o Yamaha WR de competiție, așa de bine se descurcă. Suspensiile creează pur și simplu aderență mecanică acolo unde n-ai crede că există, frânele sunt perfecte pentru utilizare în afara asfaltului, iar motorul are cuplu exact cât trebuie pentru a fi transmis eficient la roată. Experiențele mele anterioare cu pneurile Scorpion Rally pe motociclete adventure mari mă învățaseră să mă aștept la derapaje intempestive ale roții spate la fiecare accelerare mai zdravănă, indiferent de treapta de viteză. Ei bine, Ténéré derapează doar atunci când vrei cu adevărat. Și atunci, derapajul este foarte controlabil. În rest, pur și simplu descarcă fața frumos și elegant, ajutându-te să treci peste obstacole fără probleme. Poți urca rampe serioase, la unghiuri la care te-ai aventura doar cu motociclete de enduro, poți trage tare pe un traseu de off-road, visându-te la Dakar (ceea ce e ușor, căci te ajută și estetica motocicletei). Distracția în off-road e garantată, indiferent de suprafață. Motocicleta pare și foarte robustă, deci ar putea probabil să încaseze câteva căzături în afara asfaltului fără să pățească mare lucru.

Eficiența motocicletei este evidentă și pe asfalt, unde pneurile cramponate par să aibă mai multă aderență decât aveau pe concurentele mai mari și mai puternice și unde tot nu simți lipsa unui sistem de control al tracțiunii sau a unui mod de pilotaj cu răspuns mai „soft” la accelerare.

Cui i se adresează noua Yamaha Ténéré 700? Deși e foarte facilă și intuitivă, nu neapărat începătorilor. Este totuși înaltă, destul de agresivă și nu e gândită să te ajute la fiecare pas greșit pe care îl faci, dacă un te pricepi deloc. Este mai degrabă destinată celor care vor aventuri serioase, autentice și care apreciază o motocicletă eficientă, simplă, robustă și distractivă. Confortul la viteză de croazieră pe asfalt este mai mult decât decent, consumul este de-a dreptul derizoriu, eficiența în oraș este excelentă și plăcerea pilotajului în off-road e enormă, mai ales dacă știi ce faci. Și, când te gândești că tot acest pachet costă mai puțin de 10.000 de euro, începi să-ți faci calcule.