Test Yamaha MT-09 Tracer: Orient express

Yamaha MT-09 Tracer este sport-tourer-ul așteptat de o lume întreagă. Motorul tricilindric de 900 cmc și ciclistica jucăușă a lui MT-09, combinate cu mai multe dotări axate pe confortul la drum lung fac din Tracer un all-rounder ideal.

[wzslider]

foto: Andrei Ciobică

Eram foarte nerăbdător să încerc noua MT-09 Tracer. De când a apărut prima dată, la Salonul de la Milano în 2014, mi s-a părut o idee excelentă. MT-09 este un roadster foarte reușit din toate punctele de vedere și, dacă are un adevărat punct slab ca all-rounder, acesta ar fi confortul la drum lung și latura practică. Provocarea pentru Yamaha urma să fie transformarea lui MT-09 într-un tourer cu rază medie de acțiune, dar fără a-i deteriora latura sportivă și personalitatea efervescentă.

La o primă vedere, s-ar părea că au reușit. Tracer arată foarte bine din toate unghiurile, chiar mai bine decât varianta roadster, după părerea mea. Mica semicarenă în partea frontală îi adaugă un plus de rafinament și o personalitate aparte, iar noile proporții create formează un întreg plăcut privirii din cam toate unghiurile. MT-09 a fost dusă mai spre touring, dar fără a sacrifica dimensiunile compacte și alura sportivă.

Când te sui în șa, impresia de sport-tourer rafinat și agil este întărită. Materialele folosite par de calitate, iar finisările sunt tipice Yamaha, adică aproape ireproșabile. Poziția la ghidon este foarte nimerită pentru cam orice tip de utilizare, de la naveta cotidiană prin traficul aglomerat, până la turul țării cu pasager și bagaje. Șaua este mai lată decât la MT-09, dar pare puțin cam fermă pentru o zi întreagă petrecută în șa. Parbrizul este reglabil în trei poziții, iar rezervorul mai încăpător decât al versiunii roadster se simte puțin mai lat între genunchi, dar fără a dăuna impresiei generale de motocicletă compactă, îngustă și ușoară. Poziția de pilotaj este spațioasă pentru rideri de toate taliile, dar șaua nu este tocmai joasă, așa că cei cu picioare scurte ar putea avea ceva obiecții la acest capitol. Partea bună este că șaua e reglabilă pe înălțime în două poziții, dar, chiar și în poziția cea mai joasă, cei foarte scunzi nu se vor simți foarte în largul lor.

Odată puși în mișcare, observăm bordul complet digital, care abundă în informații și e destul de ușor de urmărit. Motorul se simte la fel de prompt ca la MT-09 „normal”, dar smucitura pe care o avea tricilindrul la deschiderea fină a gazului aproape a dispărut în modul Standard și se mai simte cât de cât pregnant doar în modul A, cel mai sportiv. Modul B asigură un răspuns foarte lin la accelerare. Modurile pot fi schimbate în mers, atâta timp cât accelerația este închisă complet. În rest, propulsorul este același pe care îl știam de la MT-09, mereu prompt, care trage fluid și puternic atât la 2.000 rpm, cât și la 10.000 rpm. Tricilindrul din Iwata este o adevărată bijuterie, însoțind această caracteristică de cuplu optimă cu un caracter deosebit, un sunet intoxicant și o poftă de turație care nu poate să nu te entuziasmeze. Și faptul că motorul te îndeamnă să conduci sportiv nu e un lucru rău, căci ciclistica susține aceste excese de entuziasm. Agilă, stabilă, precisă, Tracer este mereu gata de distracție pe viraje, fără a deveni în nici un moment nervoasă sau prea sportivă pentru segmentul căreia îi este destinat. Confortul este semnificativ îmbunătățit față de MT-09, protecția aerodinamică și șaua făcând motocicleta de-a dreptul comodă.

Cu toate acestea, suspensia mi s-a părut prea tare pentru touring pe drumuri de calitate îndoielnică, un lucru la care nu mă așteptam și care dovedește că Yamaha a pus accent pe particula „sport” din sport-touring. Suspensia începe să-și capete sensul atunci când încarci motocicleta cu pasager și bagaje, de unde rezultă că e foarte probabil ca „tăria” pe care o simțisem era cauzată de pretensionarea prea mare a arcurilor pentru greutatea mea, o problemă ușor de rezolvat. Suspensia pare să suporte bine șocurile mari, dar pare a avea dificultăți în a copia micile asperități succesive ale asfaltului. Ce-i drept, este vorba de o motocicletă care costă 10.150 euro la un nivel de echipare foarte cuprinzător, astfel că mici lipsuri la nivelul unor componente sunt de așteptat. Suspensia, deși cauzează mici inconveniențe, nu pare neapărat „de buget”. Frânele oferă un compromis bun între sportivitate și facilitatea utilizării, înclinând mai degrabă spre aceasta din urmă. Sistemul ABS funcționează impecabil. Păcat că nu este și decuplabil, precum TCS, sistemul de control al tracțiunii, căci Tracer, ca și MT-09 „normal”, se pretează (deși într-o mai mică măsură) manevrelor tipice de stunt riding. Ciclistica echilibrată, motorul viguros la orice regim și centrul de greutate destul de înalt fac ca roata față să se ridice de la sine în prima treaptă de viteză și să necesite foarte puțin ajutor în treapta a doua. Tendința de wheelie este însă potolită față de MT-09, probabil și din cauza rezervorului mai mare și a semicarenei care atârnă greu în partea din față.

Tracer, ca demn urmaș al vechii TDM, se achită foarte bine de orice sarcină i se dă, inclusiv drumurile lungi, cu pasager și bagaje. La touring mi-aș fi dorit un parbriz o idee mai înalt (există în lista de accesorii oficiale) și mai simplu de reglat, suspensii ceva mai moi (pentru drumurile din România) și mai puține vibrații la regimuri medii-înalte. Consumul s-a dovedit mai mult decât acceptabil, la un 6,2 l/100 km în regim destul de alert, urban și în afara orașului. Motocicleta este și foarte practică, cu priză de 12 V, cric central și un computer de bord ultra complet. La 10.150 euro, MT-09 Tracer se dovedește a fi o alegere interesantă, căci oferă mai multă plăcere în pilotaj decât orice alte motociclete cu abilități de touring din gama aceasta de preț și pare să fie și un tovarăș de drum mai confortabil decât orice roadster. Și totul cu un strop de stil aparte, de caracter, trăsătură care este evidentă din toate unghiurile și din felul absolut entuziasmant în care trage și se aude motorul tricilindric.

CE NE PLACE