Cu câteva luni în urmă, o propunere legislativă foarte îndrăzneață și foarte practică era înaintată către Camera Deputaților din Parlamentul României, inițiată fiind de către oamenii din Vespa Club România. Dacă această propunere ar trece de Comisiile de Specialitate și ar fi votată în Parlament, ar urma ca deținătorii de permis categoria B să poată conduce scutere și motociclete cu o capacitate cilindrică de cel mult 125 cmc, o putere de maximum 11 kW (15 CP) și un raport putere/greutate de cel mult 0,1 kW/kg (adică vehiculele incluse acum în categoria A1), cu condiția să fi obținut permisul de categorie B cu cel puțin doi ani în urmă.
Autorul articolului, în șaua unui simplu și eficient scuter Honda PCX125, testat cu puțin timp în urmă. Costă 3.290 de euro nou-nouț, consumă puțin peste 2 l/100 km și încape în orice spațiu din trafic.
După ce s-a anunțat această propunere, comunitatea moto din România s-a agitat destul de mult, părerile fiind împărțite între „Ce idee proastă, să lași oameni fără experiență să meargă pe vehicule cu două roți care prind 100 km/h!” și „Ce bine, oamenii vor fi mai motivați să treacă la scutere în orașele aglomerate și traficul se va elibera!”. Fiecare dintre aceste concluzii pleacă de la premise mai mult decât rezonabile. În cele ce urmează, vom încerca să disecăm puțin ce înseamnă o astfel de modificare legislativă, atât în materie de riscuri, cât și de beneficii. Căci, pentru a putea trage o concluzie clară, trebuie cântărite mereu riscurile și beneficiile unui anumit curs de acțiune, ca să vedem dacă avantajele merită riscurile asumate.
O parte din motivația pentru o astfel de propunere vine, evident, din faptul că nu am fi nici pe departe primii din Europa care adoptă o astfel de lege. Țările pe care le dăm de multe ori drept exemplu în materie de folosire a vehiculelor motorizate cu două roți pentru a pierde mai puțin timp în trafic se bucură demult de beneficiile unor astfel de legi. În Italia, de exemplu, posesorii de permis auto trebuie să facă 10 ore de exerciții la o școală de șoferi (fără examen) și, cu hârtia care certifică acea practică, pot conduce fără probleme scutere și motociclete de 125 cmc. În Spania, o altă țară mediteraneană cu un grad ridicat de „motorizare” pe două roți, poți conduce vehicule de 125 cmc pe două roți dacă ai o vechime de cel puțin trei ani a permisului de categorie B. În Franța, trebuie să ai permis B de cel puțin doi ani și să faci șapte ore de practică. În alte țări, precum Cehia, îți trebuie doar permisul de categorie B, indiferent de vechime, dar nu poți conduce decât un vehicul de 125 cu transmisie automată (deci un scuter). Legi similare sunt în vigoare și în alte țări europene, precum Luxemburg, Malta, Belgia, Marea Britanie, Austria, Slovacia și Polonia. După cum vedem, în unele țări trebuie să faci puțină pregătire, pe lângă să ai permis auto, în altele e suficient permisul și o oarecare vechime a acestuia. Care, fie vorba între noi, nu atestă decât un probabil nivel de maturitate al posesorului: dacă ai permis B de trei ani, ai cel puțin 21 de ani, ceea ce înseamnă că, probabil, ai trecut de vârsta critică la care ești pasibil să faci tot felul de ghidușii pe două roți, mânat de excesul de testosteron și de un prea slab instinct de conservare.
Deja, când vedem câte țări europene beneficiază de astfel de legi, putem să ne gândim că trecerea la un sistem în care șoferii să poată conduce scutere de 125 cmc fără prea multe bariere birocratice nu are cum să fie egală cu riscuri enorme. Căci, dacă ar fi fost cazul, țările enumerate mai sus ar fi renunțat demult la astfel de legi.
Apoi, mai este și problema concretă a traficului. Este aceasta atât de mare și, dacă este, poate fi rezolvată măcar parțial dacă o parte dintre șoferi renunță la mașini și trec pe scutere și motociclete mici? Aici cu siguranță nu prea sunt disensiuni. Dacă ai traversat măcar o dată Bucureștiul la ora de vârf cu mașina, făcând cel puțin o oră și jumătate, îți e clar că ai face mult mai puțin cu scuterul. Eu, cu o motocicletă mare, traversez capitala în 25 de minute, în trafic foarte aglomerat. Unde mai pui avantajul găsirii foarte rapide a unui loc de parcare, consumul foarte redus și alte asemenea avantaje.
Dar să nu ne bazăm stric pe experiențe personale, căci acestea nu sunt neapărat egale unor experimente științifice.
Într-un studiu foarte complex, TML, o companie belgiană specializată în transporturi, a observat foarte îndeaproape traficul dintre Leuven, un oraș la 16 km vest de Bruxelles, și capitala belgiană, concentrându-se asupra aglomerării traficului de la orele de vârf. Nu o să înșir aici toată metodologia studiului, ci voi expune pe scurt concluziile. S-a constatat că, la 7:50 dimineața, în mijlocul perioadei de vârf, șoferii făceau, în medie, cu 14 minute mai mult decât la 6:40 dimineața pe aceeași bucată de drum. Apoi, prin introducerea datelor într-un sistem complex de modelare a traficului, denumit Link Transmission Model, s-a simulat ce s-ar întâmpla dacă unii dintre șoferi ar folosi motociclete în loc de mașini, pe aceeași bucată de drum, la aceleași ore. Concluzia foarte interesantă este că nu doar că șoferii care folosesc motociclete ajung mai repede la destinație, lucru deja ușor de constatat și fără studii complexe, ci și că, dacă unul din 10 șoferi dau mașina pe motocicletă, ceilalți 90% șoferi care folosesc mașinile vor face 6 minute pe aceeași secțiune de drum, în loc de 14, iar cozile în trafic încep mai greu și se disipează mai devreme. Așadar, dacă o parte dintre șoferi trec pe scutere sau motociclete mici, beneficiul este al tuturor. Și nu trebuie cifre dramatice, adică nu este nevoie ca 40-50% dintre șoferi să-și ia scutere, ci este suficient un procentaj mult mai realist, de 10%, pentru ca situația să se îmbunătățească dramatic. Apoi, dacă luăm în calcul și poluarea, lucrurile devin și mai interesante. Asta pentru că poluarea nu se reduce doar pentru că mașinile sunt lăsate în parcare în favoarea scuterelor de 125, care emit aproximativ 45 g CO2/100 km (față de o mașină foarte economică, care trece lejer de 100), ci și pentru că mașinile petrec mai puțin timp în trafic cu motoarele pornite și, în consecință, poluează mai puțin.
Așadar, beneficiile sunt mai presus de orice îndoială. Dar riscurile?
Din postura mea de instructor la Rider Academy și de motociclist care bate mulți kilometri în fiecare an în aglomerări urbane, probabil pot să-mi dau cu părerea pe acest subiect, fiind destul de în cunoștință de cauză (mi-au trecut „prin mână” undeva la 1.500 de cursanți cu toate nivelurile posibile de experiență, talent nativ și motocicletă).
În primul rând, sunt primul care confirmă că da, riscurile cresc atunci când un om fără experiență conduce un vehicul pe două roți care poate depăși fără probleme 100 km/h. Dar nu trebuie să comparăm cu siguranța pe care o oferă o mașină, ci cu cea oferită de un scuter de 50 cmc, limitat la 45 km/h, care poate fi condus legal de către oricine are permis categoria B. Și aici, din punctul meu de vedere, diferența nu mai este atât de clară, din mai multe motive.
Un motiv ar fi că, presupunând că există destul de mulți teribiliști care vor senzații tari pe două roți, dar fără să-și bată capul cu permisul, aceștia au deja moduri de a fenta legislația și de a merge mai tare decât prevede legea, fiind destul de greu de tras la răspundere. Un scuter de 50 cmc în doi timpi poate fi foarte ușor delimitat și, fără prea mari costuri sau bătăi de cap, poate fi modificat până la punctul la care este cel puțin la fel de rapid ca unul de 125 cmc în patru timpi. Și oamenii aceștia pot fi găsiți doar dacă îi prinde radarul la viteze de peste 45 km/h. Altfel, scuterul arată la fel la exterior, este tot înscris cu număr galben la primărie, actele sunt în regulă.
Dar, din experiența acumulată până acum, nu cred că sunt foarte mulți dependenți de adrenalină care abia așteaptă să se dea această lege, ca să poată merge cu 90 în loc de 45. Majoritatea celor care vor beneficia de o astfel de lege sunt șoferii care pierd prea mult timp în trafic, dar care n-au timp și suficientă pasiune pentru două roți ca să facă o școală de șoferi. Marea majoritate vor merge suficient de precaut pentru că sunt foarte conștienți de riscuri (de aceea nu și-au luat până acum permisul și motocicleta, deși pierdeau timp cu carul în trafic). Va crește numărul accidentelor? Fără îndoială, este de așteptat așa ceva, căci mulți șoferi vor trece pe mijloace de transport care implică mai multe riscuri. Dar nu cred că va crește atât de mult încât să devină alarmant. Desigur, potențialele accidente pot fi reduse oarecum dacă se introduc clauze similare cu cele din alte țări europene (câteva ore de curs, cu atestat la final, fără examen), dar nu cred că ar trebui introduse prea multe obstacole în această direcție, într-o țară în care oricum oamenii sunt reticenți la mijloacele de transport cu două roți.
Așadar, există riscuri? Fără îndoială. Dar sunt aceste riscuri la nivelul „o să moară oamenii pe capete, dând gaz fără discernământ și fără control” sau la nivelul „va crește puțin numărul de accidente”? Eu, unul, sunt de părere că este mai degrabă vorba de ultima variantă.
Trăgând linie, din punctul meu de vedere, beneficiile sunt enorme și riscurile nu sunt chiar atât de mari și pot fi ținute sub control. Dacă ar fi în puterea mea, aș da undă verde chiar mâine acestei binevenite propuneri legislative, care este una dintre puținele metode reale de a combate traficul aglomerat din marile orașe și care ar fi benefică pentru întregul sector moto. Atunci când un segment se dezvoltă foarte mult, crește concurența între furnizori, scad prețurile, crește paleta de oferte pentru tot ce înseamnă motociclete, scutere, echipament și accesorii. Scutere de 125 cu categoria B? Da, vă rog!
