BMW R 18 „Iron Annie”: pe urmele unei legende a văzduhului

Numele „Tante Ju” este familiar iubitorilor aviației. Afectuoasa poreclă face referire la avionul comercial și de transport cu trei motoare Junkers Ju 52, aflat în producție între anii 1931 și 1952.

Avionul a fost operat inclusiv de Forțele Aeriene Regale ale României, existând informații că însuși Majestatea Sa Regele Mihai ar fi pilotat singur o astfel de aeronavă.

Cu înmatricularea D-AQUI, un Ju 52 gri-argintiu, a devenit faimos în întreaga lume, ajungând inclusiv în America, între 1970 și 1984, ca proprietate a scriitorul de aviație Martin Caidin. Aeronava a primit botezul de „Iron Annie”, fiind o prezență constantă la showurile aeriene din acele vremuri. Pe 19 noiembrie 1981, 19 parașutiști au stat pe aripile lui „Iron Annie”, timp de un minut, înainte de salt, stabilind un record mondial la ceea ce se poate numi disciplina wing walking.

Ju 52 zburând deasupra Austriei. foto – Bernd K.

Se pare că acest avion a fost o puternică sursă de insipirație pentru un arhitect din Elveția, care le-a solicitat celor de la VTR Motorrad AG și VTR Customs, parteneri BMW Motorrad, o motocicletă custom „Iron Annie”, care să plece de la un R 18 First Edition.

Motorul și toate piesele cromate au fost demontate și vopsite, iar jambele superioare ale furcii au primit un strat DLC (Diamond Like Carbon). Pentru a face motocicleta să pară mai mică, furca a fost scurtată cu 7 centimetri, iar roțile supra-dimensionate, instalându-se un set de roți de la Kineo, de 18 și 21 de inch.

Desigur, pentru ca acest R 18 să semene a avion interbelic, s-au folosit o grămadă de panouri de aluminiu: rezorvor, paneluri laterale, aripi – observă ce formă a fost găsită pentru cea posterioară sau carenajul farului, tabloul de bord practic dispărând.

Motocicleta urmează să fie înmatriculată și cu siguranță va întoarce niște capete prin Geneva. Vorbind de Elveția, de menționat că vitezometrul este o creație a orologierului Zeitzone Zurich.

Una dintre marile provocări a fost replica aripioarelor de răcire din zona evacuării, pentru care a fost nevoie de o serie de încercări și de ore de muncă. Niturile cu cap îngropat nu puteau să lipsească de pe toate aceste panouri de aluminiu lucrate manual.