The Mechanic nu este doar un alt proiect custom. După cum veți vedea, este o motocicletă ieșită din tipare, în care pasiunea unui om pentru inginerie și design se vede cu ochiul liber.

The Mechanic este un custom GÂNDIT. Adică nu doar că arată uluitor, ci fiecare detaliu este și funcțional. Suspensia (cu piese de Suzuki GSX-R) funcționează mai bine decât cea originală, la fel și frânele. Ghidoanele, scărițele și pedalele au fost amplasate pentru o poziție de pilotaj optimă.

Din când în când, cunoști oameni care nu sunt „normali”. Sau cel puțin nu se pliază pe definiția majorității în ceea ce privește normalul. Așa sunt majoritatea celor care ating niveluri înalte în diferite domenii sau care creează lucruri sau idei inovatoare și neobișnuite. Așa este și Gabi Nicolae, un confrate întru motociclism care are o pasiune pentru inginerie în toate formele ei. Omul nostru se ocupă cu prepararea mașinilor de off-road mai mult sau mai puțin extrem (o altă pasiune a lui). Este și motociclist de când lumea, a avut tot felul de motociclete și face zeci de mii de kilometri pe an pe două roți (actualmente cu un KTM 1190 Adventure).

Într-o zi, Gabi a vrut să vadă ce va ieși dacă-și folosește know-how-ul pentru a face o motocicletă deosebită. Așa că a cumpărat un BMW K 100 din 1984, pe care a dat cam 1.000 de euro. „Cărămida zburătoare”, cum i se mai spune motocicletei bavareze cu motor masiv cu patru cilindri, a devenit din ce în ce mai populară în rândurile customizatorilor, dar nu este un proiect facil. Ei bine, Gabi a dus motocicleta într-o cu totul altă dimensiune. Căci omul nostru crede că nu există custom cu piese cumpărate și montate pe o motocicletă. Pentru a fi custom cu adevărat, motocicleta pe care o faci trebuie să aibă cât mai multe piese sau subansamble făcute de tine, special pentru acel proiect. Și aici îi dăm dreptate.

Electronica MotoGadget are și un mini-bord digital și poate fi comandată printr-o aplicație, de pe smartphone. Un detaliu super-modern pe o motocicletă produsă cu peste trei decenii în urmă.

Dar Gabi a dus această idee foarte departe. Cât de departe? Păi să cităm câteva cifre. Pentru realizarea lui The Mechanic a fost nevoie de 425 de ore de manoperă, o mare parte dintre acestea fiind petrecute în fața computerului, pe Autocad. Când se contorizează și orele de manoperă și costurile cu achiziția și producția de piese, reiese că s-au băgat peste 20.000 de euro într-o motocicletă care, vă amintim, a costat cam de 20 de ori mai puțin la achiziția inițială.

Motorul cu patru cilindri, rămas în stare originală, arată ca nou. A fost desfăcut și curățat complet. De altfel, la Concursul de Eleganță de la Sinaia, majoritatea celor care admirau proiectul lui Gabi credeau că este un concept-bike făcut de BMW.

Furca lui The Mechanic este preluată de la un Suzuki GSX-R, dar jugurile au fost proiectate de Gabi și produse la CNC. Și nu oricum, ci la niște cote care să păstreze distanța de fugă a motocicletei originale (altfel exista riscul ca motocicleta să fie prea instabilă). Pentru că aici e încă un lucru pe care-l admir la Gabi și pe care îl văd destul de rar la customizatori: The Mechanic este o motocicletă care este gândită pentru a se merge pe ea. Adică suspensiile și frânele să lucreze cât mai bine și să ofere performanțele la care te aștepți de la un cafe-racer.

Bușonul rezervorului este preluat (literalmente) de la un avion!

Amortizorul spate (tot de Suzuki GSX-R) este montat într-un fel complet nou pentru o astfel de motocicletă, paralel cu bascula. Gabi a lucrat mult timp la găsirea unui raport optim între brațele suporturilor amortizorului (realizate de el de la zero, desigur), astfel încât suspensia să lucreze cum trebuie cu un pilot de greutatea lui. Nu am apucat (încă) să merg pe minunata creație, dar, stând pe loc și evaluând cum lucrează suspensiile, e clar că sunt la 10 clase peste cele originale de BMW K 100 de acum 35 de ani. Și arată de parcă vin dintr-un film SF post-apocaliptic, ca întreaga motocicletă, de altfel.

Suspensia spate pare desprinsă din competițiile de monoposturi pe patru roți. Nu doar arată futurist, ci funcționează perfect, după ore întregi de calcule.

Apoi, când te uiți cu atenție la suporturile scărițelor (și ele proiectate de Gabi și fabricate la CNC), mandibula ți se îndreaptă spre sol foarte rapid. Pentru că acolo e muncă serioasă, la o scară de complexitate pe care nu cred că am mai văzut-o niciodată la un proiect custom din România (și am văzut câteva excepționale la viața mea). În plus, pentru că pompa de frână spate este montată în cu totul alt loc (în lungul unei grinzi a cadrului), suportul de scăriță include o pârghie optim calculată pentru a-i inversa direcția de acționare (căci pompa de frână este acum în fața scăriței, nu în spatele ei).

O capodoperă proiectată digital. Așa arată farul în Autocad, în vedere laterală.

Detaliul care nu s-a mai văzut până acum pe un proiect custom este farul. Acesta provine de la un Jeep și este montat pe un suport de aluminiu (proiectat și făcut de la zero) în așa fel încât, prin desfacerea a două șuruburi, farul poate fi rotit la 180 de grade, devenind astfel plăcuță cu număr de concurs.

Farul/plăcuță de concurs. 58 de șuruburi în tot ansamblul.

Singurele elemente cumpărate (nu făcute) sunt semighidoanele, manșoanele și manetele, electronica MotoGadget (cu un mini-bord electronic foarte cool), jambele furcii, monoamortizorul și etrierele de frână. În rest, aripa față (cu un look super ingineresc), suporturile scărițelor, pârghiile suspensiei spate, jugurile furcii, toată secțiunea din spate, farul cu tot sistemul de suport, plus o mulțime de alte detalii (precum un nou vas de expansiune cu suportul aferent) au fost făcute in-house. Rezervorul este cel original, dar vopsit la aerograf chiar de Gabi, care are o latură artistică pronunțată, care să meargă la pachet cu personalitatea de inginer obsedat de funcționalitate și de detalii.

Aripa față, cu un look tehnic, realizată de la zero. Zeci de ore de muncă.

Apoi, încă un semn că Gabi nu se numără printre oamenii „normali” (ceea ce e bine) este atenția la detalii dusă până la nivel de obsesie. Omul a stat ore întregi să proiecteze o parte a suportului pentru far, pentru simplul motiv că i se părea că forma pe care o obținuse inițial arăta inestetic. Dar partea interesantă e că acea piesă nu este la vedere! La fel, dacă demontezi șaua, dedesubt se află o placă de aluminiu cu inscripția Taifun (numele atelierului lui Gabi), de parcă motocicleta așa a fost făcută de la început. Fiecare piesă, subansamblu și șurub au fost gândite la un nivel de detaliu care bate înspre spectrul OCD. Ceea ce face motocicleta cu atât mai fascinantă.

Toba a fost preluată inițial de la un KTM 690 Enduro, dar a fost tăiată și scurtată. A fost aleasă pentru forma poligonală a secțiunii, care se încadrează în conceptul general. Gabi a mizat pe unghiuri drepte și forme hexagonale, ceea ce sugerează ideea de obiect mecanic. A dus grija la detalii atât de departe încât a eloxat piesele de aluminiu, pentru a le păstra muchiile și urmele de frezare (care s-ar fi pierdut la vopsirea în câmp electrostatic).

Ce mai putem spune despre The Mechanic? Orice am spune, ar fi prea puțin. Așa că vă lăsăm cu o galerie foto sugestivă. Monsierur Gabi, chapeau bas!