Anii ’90 au însemnat pentru BMW Motorrad lansarea primei motociclete monocilindrice din 1966 până în acel moment, dar și lansarea unui nou boxer, cu patru supape și management electronic al motorului.
În plus, în primăvara anului 1991, BMW Motorrad a devenit primul producător de motociclete din lume care a oferit un convertor catalitic cu trei căi, dezvoltat anume pentru motociclete.
R 80 GS Basic era ultimul model de boxer „clasic”, cu două supape care ieșea de pe linia de producție a uzinei BMW Motorrad din Spandau. După mai bine de 70 de ani, un capitol major din istoria motocicletelor germane se încheia. Din 1923, 684.830 motociclete echipate propulsate de acest boxer clasic au fost vândute în întreaga lume.
R 1100 RS a fost primul dintre noile modele boxer cu patru supape și management electronic al motorului.
Motocicleta şi-a început cariera în 1993, fiind cât se poate de modernă: motorul boxer era răcit cu aer şi ulei, iar arborii cu came erau în chiulasă. La o cilindree de 1.085 cmc, motorul dezvolta 90 CP și avea funcție portantă, ciclistica fiind la fel de inovatoare: dacă sistemul de suspensie spate Paralever, cu compensarea cuplului, era deja cunoscut, suspensia faţă Telelever a făcut senzaţie. În anii care au urmat, acest concept a fost utilizat pe toate modelele boxer.
Iată foarte pe scurt cum funcționează sistemul Telelever. Tuburile furcii se comportă într-un mod cât se poate obișnuit, lucrând pe compresie și revenire și chiar absorbând mici denivelări. Dar, tuburile inferioare sunt prinse într-un jug, conectat la un braț triunghiular, la rândul său conectat șasiului.
Acesta preia oscilațiile și le lasă, dacă ne permiteți, pe „mâna” unui amortizor. Astfel, sistemul Telelever acționează ca un sistem mecanic anti-plonjare și asigură o aderență optimă chiar și în cazul unei frânări complete. În combinație cu sistemul ABS, distanțele de frânare sunt încă o dată reduse semnificativ.
R 1100 GS era lansat în 1994, ca și succesor al lui R 100 GS. Motorul era preluat de pe R 100 GS, dar accentul cădea în acest caz pe cuplu și pe tracțiune.
În 1993, BMW a scos de la naftalină monocilindrul, odată cu modelul F 650, dotat cu un motor răcit cu apă, de 48 CP și transmisie finală cu lanț, o premieră pentru BMW. „Fun” plus „Enduro” nu pot însemna decât „Funduro” și acest BMW câștigându-și o mare bază de fani. Cadrul este dintr-o singură bucată de oțel presat, furca telescopică și bascula cu două brațe sunt cât se poate de clasice, iar masa totală de doar 189 de kilograme.
Se poate face chiar și off-road ușor cu F 650 și merită menționat că modelul este un proiect european comun. BMW dezvoltă conceptul tehnologic și designul iar Aprilia sprijinea dezvoltarea și gestiona procesul de asamblare. Construcția motorului cu un singur cilindru cu 4 supape de 650 ccm, modificat conform specificațiilor BMW, este preluată de specialistul austriac Rotax.
În 1995, BMW este primul producător care are pe toate motocicletele din gamă un convertor catalitic în echiparea standard. De asemenea, bavarezeii oferă și un retrofit pentru toate modelele relevante.
În 1997, seria K evolua prin apariţia lui K 1200 RS, cu o putere maximă de 130 CP şi o viteză maximă de 245 km/h. Din acesta a evoluat apoi super-tourer-ul K 1200 LT.
Tot în acest an, germanii intră pe nișa motocicletelor cruiser prin R 1200 C. Motocicleta este o interpretare originală a modului în care ar trebui să arate un cruiser și „joacă” chiar și în filmul „Tomorrow Never Dies”, din seria James Bond.
La aproape 20 de ani de la lansarea lui R 80 G/S, R 1150 GS ajungea pe piață ca succesor al lui R 1100 GS. Motorul, transmisia, șasiul și secțiunea față erau complet revizuite și, pentru a se îmbunătăți manevrabilitatea, era folosit sistemul telelever mai ușor de pe R 1100 S.
Anii ’90 se încheie cum altfel decât ”So Nineties”, în 1999, BMW Motorrad lansând controversatul C1, o „sinteză” între automobil și motocicletă, ca mijloc de trasnsport alternativ în orașe.
Scaunul caracteristic automobilelor, sistemul de centuri de siguranță și celula de protecție integrată în acest vehicul făceau ca cel sau cea de la ghidon să nu mai fie obligați din punct de vedere legal să poarte cască. Chiar dacă a avut parte de doar doi ani de producție, BMW C1 s-a dovedit a fi foarte fiabil în timp și chiar mai mult: putem spune că „ciudatul” vehicul s-a răzbunat pe nu puținii detractori, întrucât mașinile electrice urbane care au început să apară pe străzi și sunt preferate de tineri au, dacă privim cu atenție, silueta lui C1, dovedind veridicitatea conceptului.
foto: BMW, motomofo
