Motocicletele sunt minunate. Și foarte rapide. Atât de rapide încât, în anumite situații, poate fi mai eficient să te sui în șa decât să-ți iei bilet de avion low-cost.

Ideea acestui articol mi-a venit într-o seară când mă căutam moduri cât mai eficiente de a ajunge de la București până la Budapesta. Plecarea urma să fie într-o săptămână, așa că biletele de avion pe care le-am găsit erau cam scumpe. Singurele variante viabile financiar erau niște bilete de la o companie low-cost. Cu 110 euro dus-întors, puteai ajunge la Budapesta în aproximativ 10-12 ore. De ce atât de mult? Pentru că, în variantele respective, se făcea o escală pe un aeroport de undeva de prin Italia. O escală de circa șapte ore. Un zbor direct dura doar o oră și 20 de minute, dar nu-mi convenea ora la care ajungea și, în plus, costa undeva la 370 de euro dus-întors.

Și atunci mi-a venit marea idee: dacă merg cu motocicleta, ar trebui să ajung în aproximativ opt ore. Mai rapid decât avionul low-cost. Și mai distractiv. Practic, am testat o dilemă pe care nimeni n-a discutat-o recent: cine iese învingător într-o luptă relativă motocicletă vs avion low cost?

Și așa se face că, într-o zi frumoasă de început de mai, ieșeam din București pe autostrada spre Pitești, la 13:20. Eram așteptat în acea seară lângă Budapesta, unde Suzuki România mă invitase să particip la lansarea actualului model de GSX-R1000.

Ultima dată când am fost pe motocicletă până la Budapesta, cu 9 ani în urmă, am făcut cam 10-11 ore. Dar atunci aveam mult mai puțină autostradă la dispoziție și am prins Valea Oltului blocată.

În plus, între timp am acumulat vreo 200.000 de kilometri pe stradă, deci experiența ar trebui să mă ajute să nu pierd prea mult timp pe drum. Într-o oră și 20 de minute eram la Râmnicu-Vâlcea. Peste încă o oră eram pe centura Sibiului, după ce am făcut și o oprire pentru alimentarea motocicletei și a mea. Desigur, nu pot spune că am mers tocmai legal, dar nici nu am forțat în vreun fel și nu mi-am asumat riscuri inutile.

Drumul a fost rapid, ce-i drept, dar a fost cu siguranță mai plictisitor decât acum nouă ani. Acum există autostradă până la ieșirea din Pitești, apoi de la Sibiu până după Deva și, după încă aproximativ 70 km de drum național, intri iarăși pe autostradă și rămâi pe ea până la ieșirea din țară. Abia acum, cu ocazia acestui drum, am aflat că avem atâta autostradă pe plaiurile noastre mioritice.

În mai puțin de 6 ore eram la granița cu Ungaria. Odată trecut în țara vecină, a început lupta între personalitatea mea care se grăbește și care voia să continue în stilul din România și personalitatea rațională, care se temea de o întâlnire de gradul trei cu autoritățile maghiare în urma unei încălcări flagrante a limitei de viteză. Din fericire, dilema mi-a fost rezolvată de câțiva colegi de trafic maghiari cu mașini nemțești, care zburau relaxat cu 160 km/h. Ce să vezi, exact viteza la care ținteam eu. Așa că m-am lipit de ei ca scaiul, știind că ei vor fi victimele în caz de radar. În plus, felul dezinvolt în care mențineau viteza îmi dădea de înțeles că știu ei ceva (ori Waze, ori detector de radar, ceva era la mijloc). Așa că am continuat să biciuiesc bidiviul meu bavarez către linia orizontului. Șapte ore și 30 de minute de la plecarea din București, opream la o benzinărie de la intrarea pe centura Budapestei. Motocicleta mea de 85 CP a fost mai rapidă decât un avion de linie, de această dată. Și destul de economică: drumul dus- întors m-a costat cam 120 de euro, un preț aproximativ echivalent cu biletul low-cost.

Dar, absorbit de mândria că am reușit un timp foarte bun, de vorbitul la telefon, de scrutarea Google Maps în căutarea drumului către hotelul unde trebuia să ajung, am reușit să-mi pierd portofelul în acea benzinărie. Deci drumul m-a costat, de fapt, mult mai mult.

La un calcul scurt, durata drumului la dus este comparabilă și cu un avion direct, când pui la socoteală tot timpul pierdut: de acasă până la aeroport, unde trebuie să ajungi cu două ore înaintea decolării, apoi aterizarea, recuperarea bagajului, ieșirea din aeroport și drumul până la hotel. Astfel, s-ar pierde undeva la peste cinci ore, timp comparabil cu cele 7 ore și jumătate pe care le-am reușit pe două roți motorizate. Așadar, data viitoare când mai ai dubii referitor la un zbor low-cost, ia motocicleta. Chiar dacă nu reușești cine știe ce timp, cu siguranță te vei plictisi mai puțin.

Ponturi pentru deplasare rapidă și în siguranță:

• Oprește cât mai rar. Aici se pierde foarte mult timp. Combină pauzele pentru golirea vezicii cu opririle obligatorii pentru realimentare. Bea câte puțină apă la fiecare oprire, chiar dacă nu ți-e foarte sete.
• Fii atent la drum tot timpul. Mai ales în România, vei avea de înfruntat multe pericole. Fii mereu concentrat și pregătit pentru orice.
• Nu încerca să forțezi prea tare. Ideal este să păstrezi o viteză de croazieră decentă și să încetinești cât mai puțin, nu să tragi cât poți de tare imediat ce ai o linie dreaptă liberă. Cu cât mergi mai constant și mai fluid, vei obosi mai greu.
• Atenție la radare și la poliție în general. Chiar dacă vorbești frumos și nu iei amendă, pierzi minute bune dacă te oprește poliția. Pierzi și mai multe dacă te porți recalcitrant cu polițiștii.
• Când simți că nu mai poți, oprește-te și odihnește-te. Dacă ești prea obosit, devii predispus la greșeli.
• Folosește dopuri de urechi la drum lung. Timpanele tale îți vor mulțumi peste ani.
• Ia la tine echipament de ploaie și straturi pentru o potențială vreme rece, chiar dacă e vară.
• Întotdeauna să mergi cu o viteză care să-ți permită să oprești în spațiul pe care îl vezi.

Text: Marius Băcilă

foto: Micadu.ro, Dragoș Savu, Marius Băcilă