Industria moto este un pilon economic major pentru continent. Un studiu prezentat la EICMA arată impactul financiar al sectorului moto, dar și provocările cu care se confruntă producătorii europeni.

În timpul EICMA, Milano devine capitala mondială a motociclismului, fiind cadrul ideal pentru a aduce la aceeași masă liderii industriei și factorii de decizie politică.
Acesta a fost obiectivul conferinței MOTONOMICS: Industrial Realities and Policy Horizons, un eveniment organizat de ACEM (Asociația Europeană a Producătorilor de Motociclete) împreună cu Confindustria ANCMA, chiar în centrul expozițional de la Milano.
Evenimentul a fost deschis de gazda Fabrizio Casellato (director Confindustria ANCMA), urmat de președintele ACEM și CEO al BMW Motorrad, Markus Flasch, care a oferit o primă avanpremieră a strategiei Viziunea 2035+.
Documentul, ce va fi lansat oficial la începutul anului 2027, pune competitivitatea europeană în centrul atenției. Mesajul a fost susținut și de europarlamentarul Pierfrancesco Maran, președintele Comisiei pentru mediu a Parlamentului European (ENVI), care a subliniat rolul esențial al vehiculelor pe două roți în decongestionarea orașelor și nevoia unor politici care să protejeze producția locală.

Un ecosistem economic de 35,1 miliarde de euro
Punctul central al conferinței a fost prezentarea studiului realizat de Oxford Economics, Importanța economică a motocicletelor pentru Europa, susținută de secretarul general al ACEM, Antonio Perlot.
Datele aferente anului 2024 arată o industrie cu o greutate impresionantă la nivelul Uniunii Europene și al Regatului Unit, unde sectorul moto a susținut 35,1 miliarde de euro din PIB, 481.600 de locuri de muncă și a generat venituri fiscale în valoare de 20,6 miliarde de euro.
Trei sferturi din acest impact provin direct din nucleul industriei – fabricarea, vânzarea și repararea motocicletelor și a pieselor (26,7 miliarde de euro și 356.700 de locuri de muncă).
Echipamentele de protecție, căștile și îmbrăcămintea moto adaugă alte 5,7 miliarde de euro și aproape 89.000 de angajați, în timp ce competițiile sportive, saloanele și evenimentele de brand contribuie cu 2,7 miliarde de euro și 36.000 de locuri de muncă.
Efectul de propagare este unul major: fiecare euro generat direct de sector susține alți 2,30 euro în restul economiei, iar fiecare loc de muncă din industria moto creează alte 1,3 locuri de muncă în sectoare conexe.

Italia și Germania sunt motoarele principale ale continentului, fiecare reprezentând 23% din contribuția totală, urmate de Franța (13%), Regatul Unit (9%), Spania (7%) și Austria (5%). Cifrele sunt însă conservatoare, deoarece studii precum cel de față nu pot cuantifica exact veniturile generate de turismul moto, școlile de pilotaj, asigurări sau serviciile de livrare.
Semnal de alarmă pe plan comercial: deficitul aproape s-a dublat
Dacă datele din 2024 arată o industrie solidă, evoluția comercială din 2025 ridică semne de întrebare. În 2024, aproximativ jumătate din producția europeană de motociclete și piese mergea la export (în valoare de 2,5 miliarde de euro, cu SUA drept principală piață), în timp ce importurile se situau la 3,5 miliarde de euro.
Analiza actualizată de ACEM pentru anul 2025 arată însă o schimbare bruscă de direcție: exporturile europene au scăzut cu 22% (până la 2,0 miliarde de euro), în timp ce importurile au crescut cu 12% (ajungând la 3,9 miliarde de euro). Astfel, deficitul comercial al Europei aproape s-a dublat, atingând 1,9 miliarde de euro, pe fondul concurenței tot mai agresive din Asia și al tarifelor vamale nereciproce practicate de țări precum China, India sau Thailanda.

foto: Vicențiu Stupar
Motocicleta, o soluție concretă pentru mobilitatea urbană
Studiul Oxford Economics aduce și argumente matematice în favoarea utilizării motocicletelor și scuterelor în orașe. Pe drumurile Europei circulă în prezent peste 42 de milioane de vehicule pe două roți (11% din parcul auto), iar 6,4 milioane de europeni le folosesc zilnic pentru navetă.
Avantajele sunt evidente atât pentru utilizatori, cât și pentru infrastructura urbană. Naveta pe două roți este, în medie, cu o treime mai scurtă decât cea cu mașina, aducând fiecărui motociclist o economie anuală de aproximativ 580 de euro.

Din punct de vedere al spațiului, o motocicletă ocupă doar 2,9 m² la parcare, față de 11,5 m² cât necesită un autoturism, ceea ce înseamnă că patru motociclete încap pe un singur loc de parcare auto. Mai mult, navetiștii actuali evită deja emiterea a 2,4 milioane de tone de CO₂ pe an.
Calculele arată că, dacă doar 5% dintre șoferii care fac naveta ar trece la motocicletă sau scuter, Europa ar economisi anual 28 de milioane de zile petrecute în trafic (echivalentul a 8,6 miliarde de euro) și 3,9 miliarde de euro în costuri de exploatare, eliberând totodată o suprafață de parcare egală cu peste 17.000 de terenuri de fotbal.

Concluziile liderilor industriei: nevoie de reguli clare și reciprocitate
Conferința s-a încheiat cu o masă rotundă la care au participat nume grele ale industriei, printre care Claudio Domenicali (CEO Ducati), Markus Flasch (CEO BMW Motorrad), Mariano Roman (președinte Confindustria ANCMA) și Antonio Perlot (secretar general ACEM).
„Acest studiu ne oferă o imagine completă a ceea ce aduce motociclismul Europei: o valoare de 35 de miliarde de euro, aproape jumătate de milion de locuri de muncă și beneficii reale pentru mobilitatea urbană. Dar aceste cifre nu trebuie luate de-a gata. Pentru a rămâne competitivi, producătorii europeni au nevoie de acces echitabil și reciproc pe piețele globale și de condiții care să susțină investițiile în Europa”, a declarat Antonio Perlot.
La rândul său, Mariano Roman, președintele Confindustria ANCMA, a atras atenția că simpla creștere a înmatriculărilor nu garantează și profitabilitatea producătorilor locali: „Pentru a continua să investim și să inovăm în Europa, avem nevoie de reguli clare și proporționale, reciprocitate în comerț și recunoașterea deplină a vehiculelor pe două roți în politicile de mobilitate.”


























