Au trecut aproximativ două luni de când folosesc sistemul de comunicare Cardo Packtalk Bold de la Motomus, atât pentru convorbiri telefonice, cât și pentru comunicare pe intercom la cursuri și, ocazional, pentru ascultat muzică.

foto: Adrian Scutariu

Deja am acumulat niște kilometri cu sistemul de comunicare Cardo de la ultimul articol publicat pe tema asta și am mai descoperit niște lucruri care merită menționate.

În primul rând, autonomia este de-a dreptul impresionantă. Ajungând până la punctul în care uit să mai încarc modulul, care rămâne pe cască cu zilele. Și mă anunță că a ajuns la „low battery” fix când mi-e lumea mai dragă. Din fericire, am mai mereu la mine o baterie externă și modulul se încarcă rapid. Și poate fi folosit și în timp ce se încarcă, deși n-am avut nevoie să fac asta până acum.

Apoi, atâta timp cât ai avut grijă să ridici antenele, comunicarea în modul intercom este ireproșabilă. Se aude clar, bine, fără interferențe. Chiar și de la distanță, chiar și când se află obstacole mari între interlocutori. Uneori ni se părea că se aude slab și întrerupt, doar ca să constatăm că unul dintre noi (sau amândoi) uitase să ridice antena.

Am prins ploi torențiale, am făcut ceva off-road și am mers în condiții grele. La un moment dat, aparatul de pe cască era plin de apă și de noroi. A continuat să funcționeze fără probleme.

Acum, părțile mai puțin bune. Inițial, comenzile vocale păreau să meargă excelent. Apoi am constatat că, din când în când, dispozitivul pare să nu înțeleagă ce îi spun. Sau să înțeleagă altceva. Am pățit de câteva ori ca, atunci când spun „Hey Cardo! Radio on!” să înțeleagă „Redial” și să sune ultimul număr apelat din agenda telefonului. Uneori noaptea târziu, când n-ar trebui să sune nimeni pe nimeni, dacă nu e vreo urgență majoră. Apoi, uneori, când spun „Next station!”, vocea din aparat îmi spune ceva (ce nu înțeleg foarte bine) și comută pe… același post de radio pe care îl ascultam deja. S-ar putea să fie și o problemă legată de sunetul din jur, poate și de dicția celui care rostește comenzile în engleză. Deși aș fi putut să jur că știu engleză cel puțin binișor.

Încă o bilă albă: la convorbirile telefonice, indiferent de situație și de viteza cu care merg, interlocutorul mă aude perfect. Asta deși folosesc aparatul majoritatea timpului pe o cască open face și microfonul este fix în fluxul de aer. Lucrurile nu stau mereu la fel și invers, însă. Câteodată aud excelent și trebuie chiar să dau mai încet, că se aude prea tare, alteori aud destul de încet vocea interlocutorului și trebuie să dau sunetul la maxim. Mă gândesc să încep să folosesc și pernițele „booster” incluse în pachet, care ar trebui să țină căștile undeva mai aproape de urechile mele. Voi încerca și vă voi ține la curent.

Încă un pont pentru utilizatori: dacă ați conectat un sistem de comunicare cu telefonul, nu uitați să-l opriți când dați casca jos! Am trăit câteva momente penibile când răspundeam la telefon și nu auzeam nimic, până mi-am dat seama de problemă. Casca era departe, dar suficient de aproape cât să rămână conectată, iar telefonul mă lăsa să răspund, doar că trimitea sunetul în sistemul Cardo. Timp de o jumătate de zi am fost convins că mi s-a stricat telefonul.

Una peste alta, sunt în continuare încântat de Cardo Packtalk Bold și de plusul de utilitate pe care îl aduce în viața mea. Ne ajută enorm la cursuri și îmi simplifică viața în general. Recomand.