Test BMW K 1600 GTL Exclusive: Inimaginabila creație

BMW K 1600 GTL Exclusive este o motocicletă greu de înțeles: șase cilindri, 160 CP, 360 kg și un preț de-a dreptul stratosferic de 29.733 de euro. Am dat o tură prin munții patriei cu mastodontul bavarez, ca să vedem dacă putem să-l descifrăm.

[wzslider]

foto: Andrei Barbu

Într-o primă instanță, BMW K 1600 GTL Exclusive pare ceva ieșit din imaginația unui copil: o motocicletă cu spațiu pentru bagaje cât o mașină, motor mare și foarte puternic, gadgeturi peste tot, grea cât două naked-uri de oraș. Parcă îl și văd pe fiul meu de patru ani și jumătate descriind un astfel de vehicul: „O motocicletă maaare, maare. Și super puternică (el ar zice aici ceva de o mie de cai-putere, dar și 160 pare o cifră suficient de exagerată). Care are și radio. Și care merge cu super viteză!” Când spune așa ceva, de obicei încerc să îl aduc la realitate spunându-i că nu prea există o motocicletă care să fie chiar atât de mare și care să meargă atât de repede. Că cele două caracteristici se cam exclud reciproc.

Dar, când m-am suit din nou în șaua unui K 1600 GTL, mi-am adus aminte de acest truc pe care l-au reușit inginerii bavarezi. Tourer-ul este un mastodont, la 360 kg cu rezervorul plin și un ampatament de limuzină. Motorul cu șase cilindri, de 1.649 cmc, dezvoltă 160 CP (cât aveau motocicletele supersport de 1.000 cmc acum câțiva ani), un cuplu de 175 Nm (mai mult decât multe mașini), iar dotările frizează spectrul halucinantului: parbriz reglabil electric, pilot automat, asistență la pornirea în rampă, controlul tracțiunii, ABS, manșoane și șei încălzite, sistem audio și am putea să continuăm la nesfârșit. Are și cotiere pentru pasager! Avem, așadar, o motocicletă a superlativelor, din toate punctele de vedere. Ar fi destul de normal să te gândești că, în șaua unei astfel de bestii, trebuie să te resemnezi la a admira peisajul care ți se derulează pe sub roți în timp ce te bucuri de confortul regesc pe care ți-l oferă, căci deliciile pilotajului dinamic sunt rezervate unor alte genuri de motocicletă.

Dar K 1600 GTL devine ușor ca un fulg imediat ce te pui în mișcare și schimbă direcția cu o rapiditate care te bulversează. O motocicletă atât de lungă și de grea nu ar trebui să se comporte așa. Parcă marele hexacilindric bavarez îndoaie legile fizicii care spun că o motocicletă cu ampatament lung și geometrie relaxată a ciclisticii este axată strict pe stabilitate, nu pe manevrabilitate.

Dar să începem cu începutul. Pare-se că oamenii de la BMW voiau un vârf de gamă care să iasă în evidență mai mult decât o făcea „banalul” K 1600 GTL. Așa că au inventat ediția specială Exclusive, care se remarcă printr-o culoare specială (oficial i se spune Alb Mineral metalizat, dar pare mai degrabă un fel de argintiu), elemente de finisare deosebite și prin dotarea arhicompletă. Desigur, toate aceste bunătăți vin cu un preț: de departe cel mai scump model din catalogul BMW, GTL Exclusive costă aproape 30.000 de euro, cu peste 6.000 de euro mai mult decât un GTL „simplu”.

Aici ar fi foarte simplu să vă spun că motocicleta respectivă nu are cum să merite atâția bani, mai ales când există chiar în gama BMW un model precum R 1200 RT care este la fel de avansat din punct de vedere tehnologic, doar ceva mai puțin rafinat și nu chiar atât de puternic, la prețul de bază de 16.955 de euro. Dar, dacă aș face asta, ar însemna că n-am înțeles ce vrea să fie acest GTL.

Este vorba de o motocicletă exclusivistă, care oferă mai mult decât oricare alta atât în ceea ce privește dotările, cât și performanțele. Desigur, o Honda Gold Wing ar putea fi ceva mai spațioasă și mai confortabilă, dar cântărește cu 100 kg mai mult, are doar 118 CP și tehnologia pe care o oferă pare din epoca de piatră comparativ cu tourerul bavarez.

Așadar, un K 1600 GTL este deja în sine o motocicletă destul de specială, astfel încât modelul Exclusive testat de noi devine cu atât mai deosebit. E vorba de o ediție specială a unei motociclete fără egal în lume. Deși nu este deloc genul meu de motocicletă, trebuie să recunosc că, mai ales în varianta Exclusive, K 1600 GTL are un aspect interesant. Impunător și rafinat în același timp, atrage atenția ca un magnet. Pentru unul mai introvertit, ca mine, acesta nu e neapărat un lucru bun. Câteodată mi se pare că atrage același gen de atenție ca un Seria 7 alb cu jante imense, cromate, ceea ce mă descurajează și mai mult. Dar, obiectiv vorbind, motocicleta arată bine.

Poziția în șa este perfectă. Rezervorul este remarcabil de îngust între genunchi, ghidonul este fix cât trebuie de lat și stai natural în șa, indiferent de dimensiunile tale. Șaua este foarte joasă, așa că poți sprijini bine picioarele pe sol, chiar dacă ești scund. Faptul că te poți opinti bine în picioare te va ajuta la manevrele pe loc, căci cele trei chintale și jumătate ale motocicletei se simt atunci când o împingi. GTL este genul de motocicletă pe care trebuie să te gândești bine cum o parchezi, astfel încât să nu fii nevoit ulterior să o împingi la deal cu spatele. Spre deosebire de alte tourere uriașe, aici nu există marșarier electric.

Pleiada de butoane de pe blocurile de comenzi ale ghidoanelor te poate bulversa puțin la început, dar sunt destul de intuitiv de acționat, la fel ca navigarea prin meniul destul de complex al computerului de bord, de unde poți schimba posturile de radio sau seta nivelul de încălzire în șa și în manșoane. Sistemul Keyless Ride îți permite să pornești fără să scoți cheia din buzunar, un lucru mult mai util decât pare la prima vedere. Închiderea centralizată cu telecomandă (da, la o motocicletă!) încuie și descuie toate compartimentele de depozitare în același timp.

Când apeși butonul starterului, senzația este că se trezește la viață o întreagă uzină în măruntaiele motocicletei. Motorul cu șase cilindri se face auzit în mod constant, fiind poate chiar puțin cam gălăgios pentru acest gen de motocicletă, care se vrea un tourer relaxat. Propulsorul funcționează foarte lin, confirmând faptul că această configurație, cu șase cilindri în linie, oferă cea mai bună echilibrare naturală a unui motor. Schimbătorul de viteze face notă discordantă cu rafinamentul general al ansamblului, aducând puțin aminte de motocicletele BMW din vechime prin cloncănituri, o cursă lungă a pedalei care se acționează cam dur. Spre deosebire de noul RT, pe GT și GTL nu se oferă opțional sistemul de quickshifter, care permite schimbarea în treaptă superioară sau inferioară fără folosirea ambreiajului.

GTL-ul poate să meargă foarte bine și încet, grație unui ambreiaj moale și ușor de dozat și motorului lin, care trage liniar și frumos încă de la ralanti, dar, știind că ai la dispoziție 175 Nm dezvoltați de cei șase cilindri, te vei simți tentat să tragi de gaz mai cu nădejde. Caz în care ți se pare că mâna divinității înseși te împinge din spate către orizont cu o forță de proporții biblice. Nu există nicio treaptă de putere, dar forța de tracțiune crește în mod constant și îți face ochii mari, pentru că nu ai fi crezut niciodată că o motocicletă atât de mare poate să accelereze atât de repede. Totul într-o coloană sonoră de avion cu reacție. Fascinant!

Pentru mine, însă, adevăratul număr de magie este reușit de GTL pe viraje, cum am spus la începutul articolului. Deși foarte grea, motocicleta este extrem de bine echilibrată și mult mai agilă decât ai crede vreodată. Leviatanul bavarez pare chiar să te îndemne să te înclini în curbe, unde poate susține un ritm destul de ridicat. Desigur, există anumite limite constructive, dar acestea sunt mult mai sus decât îmi imaginam. Ampatamentul lung înseamnă că, odată pus pe o trasă, improvizațiile nu îți sunt foarte la îndemână și, atunci când mergi sportiv, trebuie să petreci mult timp cu motocicleta înclinată ca să termini virajul așa cum îți dorești. Dar plăcerea este perfect echivalentă cu cea oferită de un roadster, atâta timp cât virajele nu sunt foarte strânse.

La drum întins, confortul este exact la cotele pe care mi le aminteam. Cu parbrizul ridicat la maximum, poți susține liniștit o viteză de croazieră de 160 km/h cu viziera căștii deschisă. Cred că ai putea să fumezi și o țigară. Asta dacă fumezi. Acestea fiind zise, eu, care nu îmi doresc neapărat protecție totală, mă simt mereu puțin bizar pe astfel de tourere, al căror parbriz înalt îți mută turbulențele undeva în spatele căștii. Practic, aerul îți împinge ușor capul din spate înspre față, o senzație bizară dacă nu ești obișnuit. Pilotul automat este mană cerească pe secțiunile lungi de autostradă, fiind foarte ușor și intuitiv de folosit. Farul adaptiv se înclină în viraje pentru a lumina drumul, nu copacii de pe margine, încă un avantaj prețios. Frânele sunt absolut perfecte, atât ca putere, cât și ca modulabilitate, iar sistemul ABS funcționează mai presus de orice reproș.

Trăgând linie, concluzionez că, pentru aproape 30.000 de euro, nu primești o motocicletă perfectă, cum ai fi poate îndreptățit să crezi. Dar K 1600 GTL tinde foarte puternic spre perfecțiune și, mai presus de atât, este o motocicletă specială, mai ales în varianta Exclusive. Există tourere la fel de eficiente (poate chiar o idee mai eficiente), precum R 1200 RT, dar niciunul nu atinge nivelul de exclusivism al hexacilindricului. Deși rațiunea îți spune că de 30.000 de euro poți cumpăra două-trei motociclete bunicele, noi-nouțe, atunci când te mergi pe GTL te simți complet deosebit. Și, pentru unii, asta face toți banii.

CE NE PLACE