Amatorii de motociclete adventure au așteptat demult lansarea primei astfel de motociclete a celor de la Harley-Davidson. Arată foarte… Harley, promite multe, dar cum merge. După testul preliminar din vară, am avut ocazia să dăm o tură și cu varianta Special, dotată cu toate minunățiile.
foto: Cristina Udrescu
Motocicletele adventure sunt printre cele mai populare din lume în acest moment. Cel puțin dintre motocicletele folosite ca hobby, excluzând milioanele de motociclete utilitare vândute mai ales în Asia de Sud-Est. Riderii europeni cumpără motociclete enduro-touring de parcă n-ar mai exista ziua de mâine și producătorii își diversifică oferta de la an la an. Din ce în ce mai multe modele, de diferite mărimi, capacități cilindrice și abilități (unele mai stradale, altele mai off-road) inundă piața, cu scopul de a-și tăia o felie cât mai substanțială din acest tort al aventurierilor.
În acest context, intrarea unui producător de tradiție precum Harley-Davidson în acest segment nu ar trebui să mire pe nimeni foarte tare, mai ales în contextul ultimilor ani, de când producătorul american se reinventează, actualmente sub conducerea revoluționarului manager neamț Jochen Zeitz.
Prima motocicletă adventure de la Harley-Davidson arată… ca un Harley-Davidson. E clar că producătorul din Wisconsin a încercat să-și decline identitatea și în acest model, atât de diferit de orice a mai făcut până acum. Efectul? Un look apreciat de fanii mărcii din Milwaukee, contestat de detractori – ce să mai, o formă care împarte părerile, dar care nu te va lăsa rece. Inițial, mi s-a părut o motocicletă urâtă. Apoi am văzut-o pe viu în showroom-ul Harley-Davidson București și mi s-a părut acceptabilă. Apoi am ieșit la o tură prelungită și a început chiar să-mi placă. Nu încape îndoială că Harley-Davidson Pan America nu este o motocicletă frumoasă în sensul convențional, dar foarte puține motociclete adventure sunt. Scopul în acest segment nu este neapărat frumusețea în sensul clasic, ci mai degrabă un look aparte, ușor de recunoscut, care transmite durabilitate. Și Pan America bifează această căsuță fără probleme.
Cu siguranță look-ul nu a descurajat potențialii clienți până acum, ci dimpotrivă. Pan America s-a vândut în peste 2.500 de exemplare în America de Nord anul trecut, deși a prins doar o parte a sezonului, și a mers foarte bine și în Europa, cu 468 exemplare vândute în Italia și întreaga alocație pentru România epuizându-se destul de repede.
Când te sui în șa, poziția pare naturală, cu libertate mare de mișcare și suficient spațiu pentru rideri de toate taliile. Șaua nu este înaltă pentru o motocicletă adventure de dimensiuni mari, dar coboară oricum datorită sistemului ARH (Adaptive Ride Height) până la un nivel la care cam oricine ajunge lejer cu picioarele jos. Nu pot spune că aveam nevoie de un astfel de sistem, dar am constatat că funcționează lin și elegant și va fi cu siguranță binevenit pentru cei (sau cele) cu picioare mai scurte. Practic, când te oprești, sistemul scade complet pretensionarea suspensiei spate, ceea ce coboară șaua cu câțiva centimetri. Când repornești, pretensionarea revine imediat la nivelul standard și motocicleta se comportă normal.
Senzația generală este cea a unei motociclete mai lungi decât media, cu mult spațiu pe axa longitudinală și cu ghidonul destul de avansat. Motocicleta este ușor de controlat la viteze mici și motorul V2 Revolution cu unghiul V-ului de 60 de grade merge lin și previzibil la turații mici. În modul cel mai agresiv, însă, imediat ce tragi de gaz și lași turația să treacă de 5.000 rpm, propulsorul devine de-a dreptul sălbatic și motocicleta ajunge parcă instantaneu la ceea ce, doar cu câteva secunde în urmă, era linia orizontului. Ca și rivalul BMW R 1250 GS, motorul american are distribuție variabilă pe admisie și pe evacuare, ceea ce ajută foarte mult la uniformizarea caracteristicii de cuplu. Pentru cei obișnuiți cu cruiserele Harley-Davidson, cu motoare masive și „old-school”, senzația dată de motorul Revolution este complet nouă. Nu sună ca un Harley, nu trage ca un Harley și este mult mai fâșneț decât te-ai aștepta de la un Harley. Și ăsta nu este deloc un lucru rău.
În oraș, în trafic aglomerat, te miști destul de lejer la ghidonul lui Pan America, singurul lucru care te limitează puțin fiind ampatamentul lung, care îngreunează puțin manevrele în spații foarte strânse. Surprinzător este faptul că motorul nu transmite foarte multă căldură pentru un propulsor mare și puternic, V2, cu un cilindru în spate. De obicei, la astfel de motociclete, cilindrul din spate transmite foarte multă căldură riderului, dar e clar că răcirea a fost studiată excelent de către inginerii americani, căci Pan America evacuează căldura excelent, în ciuda configurației care nu ajută în această privință.
Frânele sunt puternice și dozabile, ambreiajul este ușor de dozat, singura observație este legată de rafinament, căci schimbătorul de viteze necesită acționarea hotărâtă, în cel mai pur stil Harley-Davidson. Pe modelul testat de noi nu exista quickshifter, dar acesta este disponibil începând din acest an.
La drum întins, enduro-tourer-ul american se așază foarte bine, cu o protecție decentă la vânt, motor care trage frumos și nu vibrează și o șa confortabilă. Practic, poți acoperi distanțe mari, la viteze susținute, fără cine știe ce efort. Există și un pilot automat pentru secțiunile lungi de autostradă, motorul nu stă turat și nu se aude prea tare și poziția relaxată te ajută să nu amorțești prea devreme. Pe viraje, motocicleta se mișcă eficient și dezinvolt, dar se simte că este axată mai degrabă pe stabilitate decât pe manevrabilitate. Dar îți transmite încredere, este precisă și intuitivă și te ajută să te distrezi, dacă asta vrei.
În off-road, Pan America afișează un nivel de stabilitate care îți dă încredere să încerci lucruri noi, dacă ești un rider cu nu foarte multă experiență în domeniu. Acolo unde BMW GS îți transmite încredere cu suspensia Telelever și distribuția excelentă a maselor, americanilor le reușește în mare parte același truc, doar că prin ampatamentul cu 4 cm mai lung decât al rivalului bavarez. Motocicleta este stabilă și îți transmite mesajul „Dă-i că merge!”, chiar și acolo unde începi să-ți pui întrebări. Motorul are cuplu exact cât trebuie în modul off-road, aderența mecanică este foarte bună și poziția de pilotaj în picioare este foarte nimerită. În spații foarte strânse, raza de bracaj a lui Pan America pare cam mare uneori.
Când tragem linie, putem spune că, pentru o primă încercare, Harley-Davidson Pan America Special este o motocicletă adventure surprinzător de bună. Este suficient de „Harley” ca să țină aproape fanii declarați ai mărcii din Milwaukee care vor aventură, dar și o motocicletă adventure mai mult decât suficient de competentă ca să atragă rideri care vor un enduro-tourer modern, eficient, cu pedigree și diferit de alegerile convenționale de la BMW, KTM, Ducati sau Honda. Aici intră și prețul, care, pentru o marcă premium precum H-D și pentru dotările standard ale motocicletei, este mai mult decât tentant: 17.524 de euro pentru versiunea standard și 20.023 euro pentru versiunea Special, care are cam toate dotările pe care ți le-ai putea dori.
DATE TEHNICE
Motor V2, răcit cu lichid, 1.252 cmc
Putere 150 CP la 9.000 rpm
Cuplu 127 Nm la 6.750 rpm
Transmisie finală cu lanț, cutie de viteze cu 6 trepte
Suspensii față furcă inversată cu jambe de 47 mm, spate monoamortizor
Frâne față etriere radiale cu 4 pistonașe, spate etrier cu 1 pistonaș
Masă proprie 242 kg cu plinul făcut (versiunea standard), 253 kg cu plinul făcut (versiunea Special)
Preț 17.524 euro (versiunea standard), 20.023 euro (versiunea Special) – www.harley-davidson-bucuresti.ro